În baza de date digitală a Bibliotecii Academiei Române vom găsi câteva zeci de peceți aplicate în chinovar ale celor două sigilii ale lui Alexandru Scarlat Calimah și câteva în ceară roșie, mai precis 8 impresiuni ale sigiliului rotund și 144 ale sigiliului octogonal.
Pecetea circulară a fost comandată și folosită doar în anul 1819 și ne vom ocupa de el într-un articol separat.
Sigiliul a cărei reconstrucție o vom încerca este cel octogonal, folosit în domniile moldave (24 aug.-26 oct. 1806; 4 aug. 1807-13 iun. 1810; 17 sept. 1812-iun. 1819). Anul comandării sale este destul de simplu de intuit (1806) la fel cum este și anul retragerii sale din uz (1819).
În lipsa matricei sigilare, vom încerca reconstituirea acestuia luand drept etalon 8 din cele 144 imprimări, care conțin cele mai bune detalii.
Doc.Ist.CIII.83 Doc.Ist.CLIV.23
Doc.Ist.CLIV.27 Doc.Ist.CLV.66
Doc.Ist.CXLIV.145 Doc.Ist.CXXIX.231
Doc.Ist.CXXIX.239 Doc.Ist.XCVIII.139
Pentru exemplificarea procedeului utilizat vom urmări câțiva pași simpli de manipulare grafică, pe sigiliul aplicat actului cu cota Doc. Ist. XCVIII 139:
1. Salvarea fișierului brut oferit de BAR:
2. Orientarea carteziană a marginilor sigiliului cu dominantă verticală, eliminarea spațiului extern, ajustarea contrastului pentru vizibilitate și îmbunătățirea rezoluției până la 3000 pixeli pe verticală indiferent de rezoluția scanării:
3. Obținerea unui negativ al imaginii pentru evidențierea zonelor de spațiu pozitiv (plin/imprimat) și reajustarea contrastului.
Un model sintetic este necesar deoarece strict prelucrarea bidimensională a unei singure impresii nu poate fi considerată ca fiind reprezentativă. În prezentările fotografice, în special în reproduceri mai vechi, linia de imprimaj poate fi contaminată vizual de câteva elemente:
1. Neclaritatea fotografiei/scanului datorată capacităților tehnice reduse.
2. Neclaritatea impresiei din cauza mișcării, datorate de expeditivitatea semnatarului.
3. Neclaritatea impresiei din cauza porozității hârtiei.
4. Stropi sau extinderi ale cernelii dincolo de limita fizică a matricei sigilare datorate lichidității excesive a chinovarului, determinând spații fals pline.
5. Carențe de cerneală pe suprafața matricei din lipsă de aderență, determinând spații fals goale.
6. Prezența unor suprapuneri între scris și imprimaj (exemplul de mai sus).
7. Prezența unor impurități ale pastei hârtiei care să interfereze cu linia sigiliului.
8.Prezența unor suprapuneri cu infiltraje de cerneală de pe verso sau suprapuneri cu halouri de scris de pe verso datorate grosimii reduse a hârtiei.
9.Uzarea matricei sigilare de-a lungul timpului datorate materialului relativ maleabil (posibil argint, probabil aur).
În urma suprapunerilor, comparațiilor și extrapolarilor grafice, am obținut un model sintetic care arată astfel:
No comments:
Post a Comment